Kane, The New Romanian Cuisine
O părere provincială și doar atât. Kane merită mai multă sfară-n țara.
Cei vizați, sesizați-vă, vă rog, și dați-i Cezarului ce-i al Cezarului. Oricare ar fi motivele, este evident pentru oricine le-a trecut pragul și le-a gustat preparatele, că fac mare cinste gastronomiei românești. Înainte de toate, mărturisesc că fac parte din grupul Kane și sunt tare mândru de asta, însă părerea mea ar fi fost aceeași indiferent de situatie.
Kane, the new romanian cuisine, este un concept bine construit în fiece detaliu. Locația este o casă contemporană de pe strada Dianei, cu odăi românești, făurite cu pricepere de meșteri autohtoni. Cu un chef extrem de tânăr și talentat, fără cusur, în persoana lui Cătălin Bejenariu. Vom reveni la el, fiind, zic eu, the rock star.
Aici găsim printre altele: parchet de la Covasna, ceramica din Marginea, Bucovina,
Terațo, un perete (gard) dat și ars cu ulei de pește, pereți albastru marin care semnificau bogăție în trecut, fiind o culoare mai scumpă la acea vreme. Este un tot fabulos.
Să poftim, totuși, la masă, deoarece pentru asta am venit, vorba aia. Au două meniuri de degustare și doar atât: unul – scurt, altul – lung. Ambele pot fi însoțite sau nu de wine pairing. Noi am luat fără. Deci, nu poți comanda un singur fel de mâncare. Înțeleg și de ce: masa la Kane este o experiență. Ar fi trist tare să vii până aici și să comanzi un singur preparat. Ca să fiu mai bine înțeles, ar fi ca atunci, când de sărbători, dupa atâta trudă, un musafir, invitat de-al tău la masă, ar mânca doar puțină zacuscă, deși tu ai pregătit nenumărate feluri. Cum ar fi? Meniul scurt arată așa:
Tartă cu texturi de porumb; Chips de sfeclă roșie cu ciuperci murate; Tăieței de pui cu agrișe fermentate; Pâine cu sirop de ciuperci și două feluri de unt; Sfeclă roșie cu brânză de capră și spumă de hrean; Calcan de Marea Neagră cu caviar, pătrunjel și sos; Vânat cu legume de sezon, hribi și sos; Înghețată de pop corn cu cremă de pâine și rubarbă; Budincă de ciocolată albă cu sos de agrișe; Bomboane de ciocolată cu fructe fermentate; Bomboane de ciocolată cu cremă de alune.
Nu o să vorbesc despre fiecare fel în parte așa cum obișnuiesc, deoarece, fiind meniu de degustare, să expun detalii despre 10 preparate ar fi cel mai probabil to much pentru marea (mica) majoritate. Preparatele arată ireal de bine, toate sunt admirabile, fără excepție. Sunt exacte în fiecare detaliu, ca niciunde, sunt aproape sigur. Tehnicile moderne sunt foarte bine executate și sunt multe, arătând, pe lângă pasiunea evidentă, foarte multă pricepere. Altfel nu ai cum să reușești la o așa vârstă fragedă. Gustul este, evident, cumpănit cu o înțelepciune greu de imaginat. Mult respect!
De gustibus non est disputandum, spune un vechi proverb latinesc.
Într-adevăr, este greu să îți placă toate preparatele, chiar și la nivelul ăsta, însă, nu imposibil, se pare. Pe mine m-a fascinat, printre altele, calcanul cu caviar, si sos de pătrunjel. Este, fără doar și poate, cel mai bun pește, ever. Prea bun să fie depășit vreodată.
În concluzie, avem stele Michellin, e adevărat că nerecunoscute încă. Kane ar fi, însă acolo. Vă garantează umila mea părere.
Mergeți, minunați-vă și voi.
Săru’ mână pentru masă, mult prea bună și gustoasă!
